Vizite la fermieri și antreprenori cu bune practici în protejarea solului

Practicile fermierilor pentru gestiunea sustenabilă a solului

Perspectiva fermierilor printr-un proces de auto-evaluare a activităților în domeniul protecției calității solului din județele Alba, Bistrița – Năsăud, Cluj și Mureș

Proiectul „Exerciții la sol” își propune să îmbunătățească gradului de conștientizare și implicare a tinerilor, respectiv a fermierilor în activități de monitorizare și advocacy referitoare la sănătatea solului pentru a asigura respectarea de către autoritățile locale și naționale a prevederilor privind gestiunea sustenabilă a solului.

În acest sens, o activitate derulată în cadrul acestui proiect a fost aceea de a dezvolta si aplica fermierilor activi, un instrument de auto-evaluare a practicilor prin care aceștia asigura calitatea solului în propriile ferme din județele Alba, Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud.

În cadrul vizitelor organizate în cele patru județe au avut loc mai multe întâlniri cu fermierii pentru diseminarea a informațiilor din raportul de cercetare cu privire la legislație, responsabilitățile autorităților și directivele europene în domeniul protecției și conservării solului, pentru dezbateri și pentru transmiterea unor informații utile acestora în vederea creșterii gradului de conștientizare/educare referitor la practicile agricole care dăuneaza sănătății solului și la modalitățile în care acestea ar putea fi diminuate, respectiv înlocuite.

În urma acestei activități de aplicare a instrumentului de monitorizare, 89 de fermieri au completat acest chestionar de auto-evaluare.

Majoritatea fermierilor chestionați dețin ferme de dimensiuni relative mici, însă au o dotare tehnică a fermei corespunzătoare, printre echipamentele utilizate de ei regăsindu-se în principal: tractoare, pluguri, discuri, combine, grape, freze, semănătoare, depozite pentru cereale și alte mașini.

Majoritatea au doar studii medii atestate printr-o diploma de bacalaureat, și nu au studii de specialitate în domeniul agricol sau zootehnic, însă dețin o considerabilă experiență și tradiție de familie în activitățile agricole pe care le dasfășoară.

Cei mai multi dintre fermieri stabilesc necesarul de pesticide aplicate culturilor raportându-se doar la informațiile primite de la distribuitori, utilizează gunoiului de grajd sau compostul cel putin o data la 3 ani, utilizează un asolament de 2 ani, pregătesc solul prin arături în fiecare an, indiferent de cultura care urmează a fi înființată.

Majoritatea spun ca principalele abateri de la ,,bunele practici agricole” în fermele gestionate de ei au legătură cu modalitatea în care se realizează fertilizarea culturilor cu îngrășăminte chimice sau organice (aplicarea unei cantităti prea mari de fertilizanți) și că nu întreprind nici o măsură concretă referitoare la menținerea fertilității solurilor pe care le exploatează.

De asemenea cei mai multi dintre ei consideră că prin participarea la cursuri de informare tematice organizate de către asociațiile profesionale, instituții de stat sau O.N.G –uri ar putea deveni mai performanți și ar contribui mai ușor la menținerea calității terenurilor pe care le exploatează și că prin intermediul activităților și întâlnirilor derulate în cadrul proiectului „Exerciții la sol” au primit foarte multe informații utile în gestionarea mai bună a terenurilor pe care le exploatează din punct de vedere al menținerii sănătații și calității acestora.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants

Întâlniri de informare pentru fermieri

Proiectul Exerciții la sol! a ajuns in faza de informare si advocacy în privința unui segmet al populatiei foarte important în păstrarea și menținerea calității solului la nivel național, anume fermierii și antreprenorii din mediul agrar.

Proiectul își propune evaluarea și măsurarea nivelului de cunoștințe și informații deținute de marii și micii fermieri români din județele Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și Alba, dobândite prin studii academice sau prin informări, campanii și cursuri realizate de autorități locale sau naționale. De asemenea, proiectul dorește să vină în întâmpinarea fermierilor și să le aducă la cunoștință diverse metode de păstrare a calității solului, în conformitate cu directivele și prevederile legale naționale precum și cu directivele europene.

Întrucât formarea solului vegetal și recuperarea calității terenurilor și a solului sunt procese extrem de lente, solurile pot fi considerate, în esență, resurse neregenerabile. Din acest motiv considerăm activitatea de informare a fermierilor a fi deosebit de importantă și un pas de pornire spre ridicarea nivelului de conștientizare generală a necesității conservării calității solului.

Prin adunările de informare și vizitele în teren efectuate, fermierii primesc informații valoroase legate de legislație, drepturi și obligații legate de păstrarea calității solului pentru protecția mediului și a agriculturii sustenabile. De asemenea, fermierii primesc, prin informari susținute de expertul de mediu al proiectului, informații legate de mijloace practice și corecte de administrare a fermelor astfel încât aceste metode să ajute la menținerea calității solului și întreprinderii de culturi sustenabile pe terenurile deținute sau lucrate.

Proiectul va continua să disemineze informații importante pentru mediul agrar în scopul conservării și menținerii calității solului prin vizite efectuate la ferme agricole ce au un istoric de bune practici și pot servi drept model de activitate pentru ceilalți fermieri.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants

Pregătirea solului pentru obținerea certificării ecologice

Agricultura ecologică (agricultura organică sau biologică) devine din ce în ce mai mult o alternativă viabilă pentru cei mai curajoși și întreprinzători fermieri care aplică metodele specifice acestui tip de agricultură pe suprafețe mari, unii dintre ei chiar în toată ferma, deși încă există problema volumului mai mare de muncă și a prețurilor care să compenseze producția mai redusă.

Se observa și în rândul consumatorilor o tendință crescătoare spre produse ecologice, mai sănătoase, fără pesticide reziduale și obținute cu grijă față de mediu. Cererea românilor pentru produsele ecologice este în creștere, aceștia fiind tot mai interesați de un stil de viață sănătos și există o piață de desfacere din ce în ce mai mare pentru aceste alimente, care aduc producătorilor venituri pe măsura eforturilor lor și a importanței acestor produse pentru omenire.

Agricultura ecologică are un potențial fantastic, deși în România terenurile agricole cultivate în acest sistem reprezintă doar 2% din suprafața arabilă, față de o medie europeană de aproximativ 7% și are o ascensiune rapidă: numărul de operatori certificați în agricultura ecologică s-a triplat în ultimul deceniu, în timp ce suprafața din agricultura ecologică aproape că s-a dublat.

Trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică implică o serie de provocări. Stabilirea celor mai potrivite tehnologii de cultură, alegerea mașinilor pentru pregătirea solului și întreținerea culturilor, adaptarea rotației culturilor și analiza oportunităților pieței sunt doar unele dintre ele.

Ferma trebuie să fie viabilă, să aibă capital de lucru și o sursă sigură și durabilă de îngrășăminte organice sau un numar de animale corelat cu suprafața cultivată în sistem eco care să asigure îngrășamintele organice în cantitățile și la standardele necesare. Gunoiul de grajd trebuie lăsat la fermentat pentru ca cea mai mare parte a semințelor de buruieni să își piardă capacitatea de a germina odată împrăștiate pe sol.

Rotația culturilor trebuie să includă culturi diverse și în special leguminoase, culturi fixatoare de azot, iar solul să conțină nutrienții necesari și să nu existe buruieni.

În agricultura organică, fertilitatea solului este un factor central pentru succes.

Menținerea și creșterea fertilității solului trebuie să fie preocuparea prioritară a fermierului. În agricultura convenționala nutrienții de care au nevoie culturile sunt administrați prin îngrășăminte, pe când în agricultura ecologică trebuie schimbate practicile agricole pentru a crește fertilitatea solului prin metode bio. Iată câteva soluții pentru creșterea fertilității solului:
– Încorporarea unor cantități mari de masă vegetală sau de reziduuri de la recoltat;
– Îngrășăminte verzi în special culturi cu aport de azot (lucerna, mazăre, soia etc.);
– Fertilizare crescută cu gunoi de grajd și compost;
– Hranirea multianuală a terenului cu un amestec de leguminoase și ierburi;
– Culturi intercalate;
– Acoperirea permanentă a terenului cu culturi de protecție;
– Cultivarea superficială a solului și reducerea intensității de lucrare a solului. Acestea au un rol foarte important, redând solului vitalitatea și asigurând reluarea întregii activități biologice naturale, prin acțiunea vietăților din sol (râme, insecte etc) și prin stoparea aducerii la suprafață solului a semințelor de buruieni din sol care au fost încorporate cu ocazia arăturii. Populația de râme și alte viețuitoare din sol este un bun indicator a ceea ce se întâmplă în sol. Efectul râmelor asupra solului este foarte vizibil cu ochiul liber, găurile și excrementele râmelor arătând vitalitatea solului;
– Folosirea de utilaje ușoare pentru recoltat și transport și reducerea tasării solului printr-un control eficient al trecerilor pe sol și prin utilizarea mașinilor cu roți late și cu presiune redusă în pneuri, cu roți duble sau cu șenile. Foarte eficientă este folosirea unor remorci de transfer cu roți late de la combină la utilajul de transport de la capătul tarlalei.
– Evitarea intrării pe sol când acesta este umed;
– Adăugarea de materiale alcaline (amendamente, calciu) o dată la 3-4 ani, pentru a stabiliza valorile pH-ului.

Înainte de a trece la agricultura ecologică trebuie făcute anumite pregătiri. Se recomandă să se facă o lucrare de afânare adânca a solului și distrugerea hardpanului cu un subsolier, lucrare făra răsturnarea brazdei, care favorizează conservarea apei în sol și păstrarea unei stări cvasi-naturale a solului fără a deranja viețuitoarele din sol și fără a aduce la suprafață semințe de buruieni încorporate cu ocazia arăturii. Această operație trebuie repetată ori de câte ori este nevoie, mai des dacă solul este argilos și reține apa la suprafață (băltire).

Dacă se doreste să se înființeze o cultură de primăvară, se recomandă o cultura de protecție a solului peste iarnă, de regulă una care îngheață, care se distruge foarte ușor în primăvară. Aceasta asigură un îngrășământ natural și un strat de mulci care se păstrează la suprafața solului și protejează solul împotriva eroziunii eoliene și hidrice, ajută la stabilizarea pe sol a zăpezii în timpul iernii, evitând spulberarea sau troienirea, crește portanța solului, permitând intrarea pe sol primăvara cu câteva zile mai devreme și previne scurgerea apei pe terenurile în pantă și evaporarea apei din sol.

Efectele benefice ale practicării agriculturii ecologice asupra solului:
– Creşterea sustenabilă a fertilităţii solurilor. Agricultura ecologică are cele mai sănătoase metode şi mijloace de refacere şi conservare a fertilităţii solurilor prin stimularea activităţii microorganismelor solului şi folosirea de compost, îngrăşăminte verzi şi rotaţii lungi cu plante perene şi anuale cu sistem radicular bogat şi/sau profund.
– Diminuarea eroziunii solului. Diminuarea eroziunii solului se realizează ca urmare a ameliorării solului (creşterea conţinutului în materie organică şi îmbunătăţirea structurii) şi a unei mai bune acoperiri a acestuia (mulcire, culturi de protecţie)
– Conservarea mai bună a apei în sol. Conţinutul ridicat de materie organică a solului duce la o mai bună reţinere şi conservare a apei în sol, ceea ce are ca efect reducerea nevoilor de irigare.
– Protecţia solului, apei şi aerului. Prin neutilizarea de îngrăşăminte chimice de sinteză, pesticide şi alte produse chimice de sinteză, prin utilizarea raţională şi echilibrată a resurselor, în special a celor regenerabile, prin grija faţă de natură şi prin metodele şi tehnicile specifice, agricultura ecologică asigură o bună protecţie a resurselor de sol, apă şi aer.

Bibliografie