Exerciții la sol!
Cercetarea legislatiei cu privire la calitatea solului, distribuitia responsabilitatilor la nivelul autoritatilor publice cu privire la pastrarea calitatii solului, inclusiv corelarea cu directivele europene in domeniu.
Importanța păstrării calității solurilor:
- Solul reprezintă inima ecosistemelor terestre, fiind suportul fundamental pentru existenţa vieţii pe pământ;
- Până în 2050 va asigura hrana și va filtra apa potabilă adecvată pentru consum pentru o populație mondială de aproape 10 miliarde de oameni.
Caracterizarea situației protecției solului:
- Producția mondială de alimente trebuie să se dubleze până în 2050 pentru a acoperi nevoile populației tot mai numeroase, cu obiceiuri alimentare care necesită tot mai multe resurse, solul fiind în continuă degradare.
- Dacă nu se face nimic pentru a opri eroziunea solului, până în anul 2050, lumea va pierde stratul fertil al solului pe 1,5 milioane kilometri pătrați, cam cât reprezintă suprafața terestră a Germaniei, Franței și Spaniei la un loc.
- Aproximativ 60-70 % din solurile din UE sunt poluate din cauza practicilor actuale de gestionare a fertilizanților și pesticidelor.
- Din cauza urbanizării, construcției de drumuri și poluării, trei kilometri pătrați de sol sunt distrusi în fiecare zi în Uniunea Europeană (UE).
În prezent, protecția solurilor este asigurată la nivelul UE indirect prin legislația în domeniul agriculturii, mediului, apei, dar nu există o legislație specifică protecției solului.
-Pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a solului în UE, Comisia Europeană (CE) a adoptat *Strategia tematică pentru sol* în 2006, inclusiv o propunere pentru Directiva cadru SOL;
–Directiva cadru Sol a fost propusă: cu scopul de a crea cadrul legal de protejare a solurilor, la nivelul UE, printr-o strategie comună, pornind de la trei principii de bază:
1) integrarea protecției solului în politicile naționale și europene;
2) păstrarea funcțiilor solului în contextul utilizării durabile, prevenirea amenințărilor de degradare a solului și atenuarea efectelor acestora;
3) refacerea solurilor degradate la un nivel de funcționalitate compatibil cu cel actual și monitorizarea utilizării viitoare.
Propunerea aducea nou – obligativitatea monitorizării riscurilor de degradare a solurilor:
- Ultimul principiu includea o cerință de a identifica zonele prioritare de protecție a solului și să ia măsurile adecvate pentru a se proteja împotriva eroziunii, pierderii biodiversității și alte amenințări
- Statele membre ar fi fost obligate să ia măsuri specifice pentru a aborda amenințările solului, dar Directiva a lăsat o amplă libertate cu privire la modul de implementare a acestei legislații.
La nivel național – LEGEA nr. 246 din 10 noiembrie 2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului reprezintă un reper legal. Aceasta tratează:
a) conservarea funcțiilor culturale, energetice, socio-economice ale solului în scopul utilizării sale durabile;
b) restaurarea și refacerea terenurilor afectate de degradare ca urmare a eroziunii pluviale și eoliene, a deficitului sau a excesului de umiditate, a scăderii conținutului de materie organică și elemente nutritive, a reducerii biodiversității, compactării, acidifierii, sodizării, alcalinizării, deșertificării, a alunecărilor de teren și a terenurilor afectate de viruși, bacterii și fungi periculoși;
c) reducerea suprafeței terenurilor scoase din circuitul agricol sau din alte categorii de folosință neagricole prin optimizarea utilizării la maximum a suprafețelor aprobate prin planurile urbanistice;
d) elaborarea planurilor pentru utilizarea, conservarea, ameliorarea, creșterea calității și protecția solului, utilizând datele și informațiile obținute pentru realizarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, în special a celor referitoare la dezvoltarea agriculturii conservative.
Strategia UE în domeniul solurilor pentru 2030: „Culegând beneficiile unor soluri sănătoase pentru oameni, hrană, natură și climă”
- Stabilește un cadru și măsuri concrete pentru protecția, restaurarea și utilizarea durabilă a solurilor, în sinergie cu alte politici ale Pactului Verde European;
- Stabilește o viziune și obiective pentru a obține soluri sănătoase până în 2050 cu acțiuni concrete până în 2030;
- Anuntă o nouă lege a sănătății solului (Soil Health Law) până în 2023 pentru a asigura condiții de concurență echitabile și un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății, completând viitoarea Lege pentru restaurarea naturii (Nature Restoration Law).
Ce este un sol sănătos conform strategiei UE?
Solurile sunt sănătoase atunci când sunt în stare chimică, biologică și fizică bună și, astfel, sunt capabile să furnizeze în mod continuu cât mai multe dintre următoarele servicii ecosistemice:
- asigurarea producției de alimente și biomasă, inclusiv în agricultură și silvicultură;
- absorb, depozitează și filtrează apa și transformă nutrienții și substanțele, protejând astfel sursele de apă subterană;
- să ofere baza vieții și a biodiversității, inclusiv habitate, specii și gene;
- acționează ca un rezervor de carbon;
- să ofere o platformă fizică și servicii culturale pentru oameni și activitățile acestora;
- acționează ca sursă de materii prime;
- constituie o arhivă a patrimoniului geologic, geomorfologic și arheologic.
Acțiuni cheie pentru un sol sănătos:
- Pentru a face din managementul durabil al solului noua normalitate:Promovarea managementului durabil al solului prin Politica Agricolă Comună. Propunerea unei scheme, pentru proprietarii de terenuri, pentru a-și testa solurile gratuit.
- Refacerea solurilor degradate și remedierea locurilor contaminate: Promovarea celor mai bune practici agricole în vederea reducerii degradării solurilor;
- Acțiuni pentru a preveni și combate deșertificarea;
- Stimularea cercetării, monitorizarea și evaluarea resurselor de sol;
- Pentru a atenua și a ne adapta la schimbările climatice: drenarea zonelor umede și a solurilor organice, și pentru a reface turbăriile drenate;
- Conștientizarea și mobilizarea societății și a administrației publice pentru protejarea solului.
Raport de cercetare – DESCARCĂ AICI