Activități de advocacy

Practici privind gestiunea sustenabilă a solului

Perspectiva instituțiilor cu competente în domeniul protecției calității solului din județele Alba, Bistrița – Năsăud, Cluj și Mureș

Proiectul „Exerciții la sol” își propune să îmbunătățească gradului de conștientizare și implicare a tinerilor, respectiv a fermierilor în activități de monitorizare și advocacy pentru a asigura respectarea de către autoritățile locale și naționale a prevederilor privind gestiunea sustenabilă a solului.

În acest sens, o activitate derulată în cadrul acestui proiect a fost aceea de a monitoriza capacitățile autorităților publice și a măsurii în care se pune în aplicare cadrul legal cu privire la păstrarea calități solului ș directivele EU și a practicilor fermierilor activi în județele Alba, Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud cu privire la păstrarea calității solului.

Astfel, au fost transmise 40 de cereri de informații de interes public în baza Legii 544, Legea liberului acces la informațiile de interes public, instituțiilor cu competențe în domeniul protecției calității solului din județele Alba, Cluj, Mureș, Bistrița-Năsăud.

În cadrul unui chestionar au fost solicitate de la instituțiile relevante în domeniul gestiunii solului o serie de informații pentru a determina gradul de implicare și conștientizare a acestora cu privire la tema proiectului.

  • În aprecierea instituțiilor chestionate, doar o treime dintre acestea considera ca au competențe în domeniul protecției calității solului și întreprind activitățile concrete referitoare la aplicarea cadrului legal cu privire la păstrarea calității solului.
  • 50% din instițutii au personal calificat care urmărește respectarea legislației cu privire la protecția mediului și a solului.
  • Majoritatea instituțiilor nu aplică măsuri concrete întreprinse pentru reducerea impactului negativ al activităților fermierilor asupra solului, respectiv mediului, și nu acordă sprijin fermierilor prin crearea unor facilități destinate protecției solului, respectiv a mediului și nu întreprind/propun măsuri pentru menținerea fertilității solurilor
  • Foarte puține dintre instituțiile chestionate organizează cursuri de informare sau întreprind măsuri de informare pentru fermieri pentru ca aceștia sa devina mai performanți și sa contribuie la menținerea calității terenurilor pe care le exploatează în rândul fermierilor sau cu privire la obligațiile pe care le au în conformitate cu legislația din domeniul protecției solului și a mediului
  • Instituțiile chestionate considera ca următoarele acțiuni au cel mai mare impact asupra degradării solului: aplicarea îngrășămintelor fără existența cartării agrochimice, arderea sau îngroparea ambalajelor de la produsele pesticide, abandonarea cadavrelor de animale pe câmp, creșterea dozei de pesticide (îngrășăminte, insecticide, fungicide, erbicide) față de recomandările producătorului, neexecutarea lucrărilor de igienizare a suprafețelor arabile necultivate
  • Dintre cele mai des întalnite provocări la nivel de gestiune a solului cu care aceste instituții se confrunta în prezent, cele mai importante se referă la:
  • implementarea măsurilor recomandate în Legea nr. 246 din 10 noiembrie 2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului.
  • depozitarea necontrolata a deșeurilor;
  • fertilizarea terenurilor fără o cartare agrochimică prealabilă;
  • practicarea monoculturii la nivelul multor ferme;
  • utilizarea leguminoaselor într-o proporție destul de redusă în asolament;
  • practicarea într-o proporție destul de redusă a sistemului No tillage;
  • remedierea solurilor contaminate;
  • educarea populației în vederea prevenirii poluării apelor și a solurilor cu materiale (în special) ambalaje din plastic;
  • poluarea apelor cu nitrați proveniți din surse agricole;
  • aplicarea crescuta a dozei de pesticide (îngrășăminte, insecticide, fungicide, erbicide) față de recomandările producătorului;
  • executarea neconforma a lucrărilor agricole;
  • neexecutarea lucrărilor de igienizare a suprafețelor arabile necultivate.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants

Strategia UE privind solul

Solul stă la baza tuturor lanțurilor alimentare și a biodiversității terestre. Solurile sănătoase reprezintă o soluție pentru provocările abordate de Pactul verde european, inclusiv neutralitatea climatică, o economie curată și circulară, inversarea declinului biodiversității, furnizarea de alimente sănătoase, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și a degradării terenurilor.

Aproximativ 70 % din solurile din UE nu sunt sănătoase. În fiecare an, în UE, aproximativ 1 miliard de tone de sol se pierd prin eroziune, provocând pierderi ale producției agricole a UE estimate la 1,25 miliarde EUR pe an. Solurile suferă, de asemenea, din cauza degradării materiei organice, a poluării, a pierderii biodiversității, a salinizării și a impermeabilizării ca urmare a utilizării și gestionării nesustenabile a terenurilor, a supraexploatării și a emisiilor de poluanți, astfel protejarea, gestionarea durabilă și refacerea solurilor trebuie să facă parte din modelul socioeconomic.

Strategia UE privind solul pentru 2030 stabilește un cadru și măsuri concrete pentru protejarea și refacerea solurilor și pentru a asigura că acestea sunt utilizate în mod durabil. Aceasta stabilește o viziune și obiective pentru a obține soluri sănătoase până în 2050, cu acțiuni concrete ce trebuie întreprinse până în 2030. De asemenea, anunță o nouă Lege a sănătății solului până în 2023 pentru a asigura condiții de concurență echitabile și un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății.

În conformitate cu obiectivul de reducere la zero a poluării, poluarea solului ar trebui redusă până în 2050 la niveluri care să nu fie dăunătoare pentru oameni și pentru mediu. În scopul de a preveni poluarea solului, Comisia europeana va revizui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor și va evalua Directiva privind nămolurile de epurare, va restrânge utilizarea unor substanțe precum microplasticele și PFAS în temeiul Regulamentului REACH, va îmbunătăți metodologiile de evaluare a riscurilor și va revizui aplicarea Regulamentului privind produsele fertilizante.

Comisia europeana va examina opțiunile posibile în scopul de a propune dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic pentru identificarea, înregistrarea și remedierea siturilor contaminate. În plus, Comisia va elabora o listă prioritară a UE de substanțe contaminante pentru sol, va revizui Directiva privind emisiile industriale, va evalua Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător și va examina fezabilitatea introducerii unui certificat privind sănătatea solului destinat tranzacțiilor funciare.

Strategia presupune mai multe acțiuni esențiale:
– înaintarea unei propuneri legislative dedicate privind sănătatea solului până în 2023 pentru a promova obiectivele strategiei UE pentru sol și a obține o bună sănătate a solului până în 2050
– transformarea gestionării durabile a solului în noua normalitate, propunând o schemă pentru proprietarii de terenuri prin care să își testeze gratuit solurile, promovând managementul durabil al solului prin PAC și împărtășind cele mai bune practici
– luarea în considerare a propunerii de obiective obligatorii din punctul de vedere juridic pentru a limita drenajul zonelor umede și al solurilor organice și pentru a restabili turbăriile gestionate și drenate pentru a atenua și realiza adaptarea la schimbările climatice
– investigarea fluxurilor de soluri excavate și evaluarea necesității și a potențialului unui „pașaport pentru sol” obligatoriu din punctul de vedere juridic pentru a stimula economia circulară și a îmbunătăți reutilizarea solului curat
– refacerea solurilor degradate și remedierea siturilor contaminate
– prevenirea deșertificării prin dezvoltarea unei metodologii comune de evaluare a deșertificării și a degradării terenurilor
– sporirea cercetării, a cantității de date și a monitorizării solului
– mobilizarea angajamentului social și a resurselor financiare necesare

Comisia europeana va ajuta statele membre să elaboreze o inițiativă de testare gratuită a solului, care să le permită fermierilor și altor actori să știe mai multe despre sănătatea solului lor. Prin noi modele de sechestrare a carbonului și prin sisteme private de investiții durabile, fermierii vor fi recompensați pentru stocarea carbonului și furnizarea de servicii ecosistemice.

Eforturile în direcția încetării practicilor de ocupare de noi terenuri și aplicarea unei ierarhii pentru a spori utilizarea circulară a terenurilor vor contribui la asigurarea faptului că vor exista terenuri suficiente pentru producția de alimente și în viitor. Politica Agricolă Comună reprezintă un instrument indispensabil prin care fermierii sunt sprijiniți să adopte o atitudine de gestionare responsabilă și atentă a solului. Politica agricolă comună, precum și serviciile de consiliere agricolă vor avea un rol esențial în sprijinirea utilizării pe scară mai largă a practicilor durabile de gestionare a solului în rândul fermierilor.

De asemenea, fermierii vor fi implicați îndeaproape și vor beneficia de investiții în schimbul și dezvoltarea de cunoștințe. Cu implicarea sectorului agricol, misiunea Orizont Europa „Un pact al solului pentru Europa” va institui 100 de laboratoare vii și structuri „far” pentru a încuraja gestionarea durabilă a solului pe terenurilor agricole.

Solurile sănătoase vor consolida reziliența UE și vor reduce vulnerabilitatea acesteia la schimbările climatice. Solurile reprezintă cel mai mare rezervor de carbon de pe planetă. Ele stochează mai mult carbon decât atmosfera și biomasa luate împreună. Dat fiind rolul esențial pe care îl au în ciclul apei, solurile sunt aliați indispensabili pentru adaptarea la schimbările climatice. O capacitate ridicată de retenție a apei în soluri reduce efectele inundațiilor și impactul negativ al secetelor.

Stoparea emisiilor provenite de la turbăriile drenate și sporirea nivelului de carbon stocat în alte soluri sunt măsuri esențiale pentru ca Europa să poată atinge neutralitatea climatică până în 2050 și neutralitatea terestră până în 2035. Refacerea turbăriilor ar putea reduce în mod semnificativ emisiile de CO2, ceea ce aduce numeroase beneficii suplimentare, inclusiv pentru natură, biodiversitate și protecția apei.

Comisia va lansa o inițiativă privind sechestrarea carbonului în solurile agricole și va adera la inițiativa la nivel mondial „4 la 1000” pentru a spori conținutul de carbon organic din sol în cazul terenurilor agricole. Această inițiativă, care se sprijină pe o bază științifică solidă, invită toți partenerii să prezinte sau să pună în aplicare acțiuni practice privind stocarea carbonului în sol și tipul de practici pentru realizarea acestui lucru (de exemplu, agroecologia, agrosilvicultura, agricultura de conservare, gestionarea peisajului etc.). Ambiția acestei inițiative este de a încuraja părțile interesate să adopte o agricultură productivă, foarte rezilientă, bazată pe gestionarea adecvată a terenurilor și a solurilor.

Solurile sunt sănătoase atunci când se află într-o stare chimică, biologică și fizică bună și, prin urmare, sunt capabile să furnizeze în permanență cât mai multe dintre următoarele servicii ecosistemice, respectiv:
– să furnizeze alimente și să producă biomasă, inclusiv în agricultură și silvicultură;
– să absoarbă, să stocheze și să filtreze apa, precum și să transforme nutrienții și substanțele, protejând astfel corpurile de apă subterană;
– să ofere cadrul pentru viață și biodiversitate, inclusiv pentru habitate, specii și gene;
– să acționeze ca rezervor de carbon;
– să ofere o platformă fizică și servicii culturale pentru oameni și activitățile acestora;
– să acționeze ca sursă de materii prime;
– să reprezinte un depozitar al patrimoniului geologic, geomorfologic și arheologic

Obiective pe termen mediu până în 2030, pentru atingerea unei stări bune de sănătate a solului:
– combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, și depunerea de eforturi pentru a asigura o lume caracterizată de neutralitate din punctul de vedere al degradării terenurilor;
– refacerea unor zone semnificative de ecosisteme degradate și bogate în carbon, inclusiv a solurilor;
– atingerea unui nivel de absorbție netă a gazelor cu efect de seră în UE de 310 milioane de tone de CO2 echivalent pe an pentru sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF);
– atingerea unei stări ecologice și chimice bune a apelor de suprafață și a unei stări chimice și cantitative bune a apelor subterane până în 2027;
– reducerea pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50 %, a nivelului general de utilizare și de risc al pesticidelor chimice cu 50 % și a utilizării de pesticide mai periculoase cu 50 %;
– înregistrarea unor progrese semnificative în ceea ce privește reabilitarea siturilor contaminate.

Obiective pe termen lung până în 2050, pentru atingerea unei stări bune de sănătate a solului:
– zero ocupări nete de teren;
– reducerea poluării solului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății umane și ecosistemelor naturale și care respectă limitele cărora le poate face față planeta noastră, creând astfel un mediu fără substanțe toxice;
– realizarea neutralității climatice la nivel european și, ca prim pas, asigurarea neutralității climatice bazate pe exploatarea terenurilor până în 2035;
– crearea, la nivelul UE, a unei societăți reziliente la schimbările climatice, pe deplin adaptate la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice.